Cherta di tarluies
Sun la cherta vëniel mustrà la desćiariedes di tarluies (tarluies a mespies y thla nibles) di ultimi 5 menuc cun chisc simbui:
- tarluies de fonz (desćiarieda danter la nibla y la tiera)
- tarluies de nibla (desćiarieda tla nibles da temporal)
Oradechël mostra la scala a culëures (cëla lijënda) la frecuenza di tarluies per km² dl di atuel.
Co funzionea pa l sistem de relevamënt di tarluies?
La rë de relevamënt di tarluies, meneda dala sozietà Météorage, ie metuda adum da 17 sensores sparpaniei ora a na maniera omogena sun dut l teritore talian. L sistem funzionea te n tëmp reél y tresora: l mesura for la variazions dl ciamp eletromagnetich dat ora da uni tarlui. Pernanche i sensores à relevà na desćiarieda atmosferica vën i dac mandei a calculadëures ndependënc y redundanc. I localisea la desćiarieda y calculea n valguna carateristiches cumplementeres sciche la datazion, la polarità y l valor de piza dla lectrisc coche nce la sort de desćiarieda (nibles-fonz o nibles-nibles).
Prezijion dl sistem
Ncueicundì possen tres la rë Mètéorage relevé l 98% di tarluies nibles-fonz cun na prezijion media sun l pont de tucheda de 100 m te duta l’Europa ozidentela. La tecnologia adurveda per l relevamënt di tarluies dla rë Météorage ie la sëula per chëla che la prestazions ie unides purvedes tres sperimënc y verifiches de terza pertes, sustenides da publicazions scientifiches de valor internaziunel.
